Despre SF Apostol Petru

Sfântul Apostol Petru-fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni.Mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și aleg că apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predică Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

În iconografie, Petru este pictat bătran și cu barba rotundă, iar Pavel plesuv, cu barba cenușie.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie, potrivit creștinortodox.

Despre SF Apostol Pavel

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumina orbitoare și îl mustra: „Saule, Saule de ce mă prigonesti?”. 

Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos că Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate. 

Obiceiuri și superstiții de Sf. Petru și Pavel

În tradiția populară, ziua Sfinților Petru și Pavel este denumită și Sânpetru de vară, zi care marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.

Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

În această zi se respectă sărbătoarea lupilor. De aceea, nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă. Oamenii dorec ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă.  De asemenea, se împart mere dulci și miere vecinilor.

Tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii populare.

„Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, potrivit Adevărul.

Se spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire.

Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii.

În Calendarul popular, ziua Sfinţilor Petru şi Pavel marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului.

Aproape 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, majoritatea fiind bărbaţi.

Nume sărbătorite de Sf. Petru și Pavel: Petru; Petre, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina.

La mulți ani, tuturor!

Articolul Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel. Obiceiuri și superstiţii: „Ce se întâmplă dacă tună” Miezul verii agrare şi perioada secerişului apare prima dată în YUSMEDIA.RO.

Potrivit tradiției, Leon cel Mare, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Acolo, a întâlnit un orb, care i-a cerut să-i dea apă. Leon a căutat în zadar un izvor, dar nu a găsit.

Căutând cu credință, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: ”Apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și ia cu mâinile apă tulbure, de potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”. Leon a făcut ascultare. A găsit un izvor și a făcut întocmai ce i-a spus Sfânta Fecioară Maria. Orbul a început să vadă.

După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565 d.H.), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor.

Ca semn de mulțumire, a construit o biserică și mai mare. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli și a tămăduit diferite răni și suferințe.

Un alt miracol s-a petrecut după mai mulți ani. S-a pornit un cutremur crunt, iar biserica cea mare a început să se surpe peste oamenii care erau la rugăciune înăuntru. Atunci a apărut Sfânta Fecioară Maria, care, cu mâinile Ei de aer, a ținut biserica, până ce oamenii s-au salvat, toți.

Cele mai importante tradiții și obiceiuri

În unele zone din țară, se mai păstrează obiceiul ca, în această zi, preoții să meargă la izvoarele de apă, pentru a le sfinți, ca nu cumva să sece sau să permită adăpostirea duhurilor rele prin preajma lor.

În tradiția populară, sărbătoarea este norocoasă și spornică pentru săpătorii de fântâni. În această zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai ușor o sursă de apă – în grădina casei sau în zone de deal și de câmpie, pe ogorul lor.

Gospodinele respectă ziua de prăznuire și nu spală, nu calcă rufe și nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată.

Ce este interzis să faceți în această zi

În această zi este complet interzis să lucrați. Potrivit tradiției, pe vremuri, în această zi nu se muncea. Cei care lucrau erau loviți de o boală grea din care nu își mai reveneau până la moarte.

Boii nu se înjugau, pentru a nu se îmbolnăvi. De asemenea, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută nu se îmbrăcau nici cei morți, fiindcă nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

Mai mult de atât, este complet interzis să spălați și să călcați. Cine nu respectă acest obicei, nu va avea loc în Rai.

Ce trebuie să faci în această zi pentru a avea noroc tot anul

Potrivit tradiției, în această zi este bine ca toți cei credinicioși să vină la Biserică și să ia Agheasmă Mică. Aceasta este o apă sfințită, care poate fi băută tot anul.

Sărbătoare are origini într-o legendă în care o minune s-a produs lângă un izvor din apropierea Constantinopolului.

Potrivit legendei, un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa din izvor.
În această zi sfântă, se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele.

Preotul sfințește apa și apoi îi stropește pe credincioși, în timp ce se cântă următoarele cuvinte: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”.

Se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă. Acest lucru îi va feri de boli sau se vor vindeca.

De asemenea, în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Potrivit tradiției, fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

Articolul Sarbatoare Mare in Vinerea Luminata, Izvorul Tămăduirii. Ce trebuie să faci în această zi pentru a avea noroc tot anul apare prima dată în YUSMEDIA.RO.