Poporul român este renumit în lume pentru băutura numită țuică. Cum se face țuica de casă. Tipuri de fructe din care se poate face țuica de calitate
Oricine poate face țuică, însă nu oricine poate face o țuică de casă perfectă. Poporul român este renumit în lume pentru băutura numită țuică, o băutură alcoolică produsă prin fermentarea fructelor, cum ar fi: corcodușe, mere, pere sau prune. Noi îți propunem să încerci o rețetă simplă de țuică de prune.
Țuică, pălincă, rachiu sau horincă indiferent de cuvântul folosit conform regiunilor, este o băutură tradițională românească obținută prin fermentarea fructelor. Printre cele mai utilizate fructe se numără: prunele, piersicile, cireșele dar și merele.
De menționat că cel mai bun material pentru distilare este inox-ul, astfel că alambicurile din inox sunt cele mai performante. Cazanul în care stă boasca (fiertura de fructe care a fermentat în butoi) este bine să aibă mânere, pentru a putea fi răsturnat mai ușor la finalizarea unui ciclu de producție.
Capacul cazanului este ca un clop, prevăzut în capătul de sus cu un orificiu pe unde urcă aburul de alcool. Țeava de transfer a aburilor de alcool este de preferință să fie din același material ca și cazanul, făcând transferul către serpentină.
Această serpentină de răcire a alcoolului este necesară și reprezintă o țeavă de cupru care pleacă din capacul cazanului de țuică și care în interiorul vasului de răcire este îndoită circular și ajută la transformarea alcoolului din stare gazoasă în cea lichidă.
Cum se face țuica la cazan?
Etape de fabricare
Fiecare gospodar are rețetele,secretele și tehnicile sale în prepararea băuturilor distilate însă, toți respectă anumite etape și pași esențiali pe care îi vei afla în acest articol. Dacă ești un începător în acest domeniu, s-au vrei să-ți îmbunătățești cunoștințele, informațiile de mai jos te vor ajuta cu siguranță.
1. Colectarea și depozitarea fructelor
Prima etapa și una de care depinde rezultatul băuturii este alegerea fructelor din care urmează a fi obținută țuica.
Este necesar ca acestea să fie bine coapte și dulci, pentru a se prepara fermentarea lor ulterior mult mai ușor și fără a fi nevoie de adăugat zahăr. Dacă aveți propria livadă puteți aduce un randament bun pentru fructele care au căzut jos și care aparent păreau fără utilitate.
Ulterior după ce ai ales cele mai zemoase fructe, acestea se strivesc cu ajutorul zdrobitorului, iar dacă nu ai un utilaj special, se strivesc manual. Important este de a lăsa și un spațiu gol în recipient, astfel încât fructele să nu ocupe tot spațiul pentru a avea loc procesul de fermentare eficient.
2. Fermentarea fructelor
În cea de-a doua etapă fructele se lasă pe câteva zile la fermentat într-o zona unde este cald astfel încât fermentarea să nu dureze mult timp.
Acestea se mai verifică ocazional pentru a vedea evoluția lor. În cazul în care masa obținută este prea densă, se poate adăuga o cantitate de apă fiartă.
3. Distilarea
Ultima etapă poartă denumirea de distilare și se referă la procesul de trecere a lichidului în stare de vapori. Cu alte cuvinte, în urma sucului obținut din fructele fermentate se extrage tăria cu ajutorul instalațiilor de distilare.
În această etapă este important folosirea unui cazan bun și eficient. La început se utilizează o flacără mai mare până în momentul în care începe să curgă alcoolul, ulterior se păstrează sursa de căldură moderată.
O țuică bună înseamnă alegerea unui recipient bun. Investește în calitate și bucură-te de rezultate deosebite chiar la tine acasă. În oferta MESTERESTI găsești o gamă variată de modele profesionale de cazane țuică din care poți alege.
Dacă nu ești convins pentru care material să optezi sau care e capacitatea potrivită pentru nevoile tale, consilierii noștri vor veni în ajutor cu sfaturi și recomandări cu mare drag.
Cum aflăm câte grade are țuica obținută?
În gospodării, acolo unde nu există aceste unelte de măsurare a concentrației de alcool, se iau una-două linguri din alcoolul care curge de la țeavă și se aruncă în foc, sau pe capacul cazanului de distilare, după care se aprinde imediat cu o brichetă sau cu un chibrit.
Dacă lichidul arde, înseamnă că are o concentrație de alcool mai mare de 24°, dacă nu arde sau arde puțin, cu o flacără slabă, gălbuie, se întrerupe imediat distilarea – se ia vasul de colectare și se înlocuiește borhotul din cazan cu alte marcuri.
Marcurile bune, care conțin cantitatea necesară de zaharuri și care sunt corect fermentate și distilate, vor da la un cazan de 100 de litri, 20-24 litri de țuică. Dacă se suplimentează zaharurile din prune cu gemuri, marmeladă, bomboane, melasă, miere – acestea favorizează lipirea marcurilor de fundul cazanului. Pentru a nu se afuma, se va pune pe fundul cazanului un strat de nisip/pietriș de 3-4 cm.
Când se scoate borhotul pentru a se înlocui cu marcuri noi, se desface cu grijă capacul cazanului, pentru ca aburul fierbinte care iese din acesta să nu vină în contact cu pielea sau cu ochii celui care efectuează operațiunea. Se pot produce accidente grave.
De asemenea, borhotul fiind fierbinte, poate produce arsuri grave în contact cu pielea. Se scoate cu grijă borhotul și se aruncă. Se verifică dacă pe fundul cazanului au rămas resturi lipite și se curăță bine. Se amestecă marcurile de fiecare dată înainte de a lua din ele cu găleata, pentru a pune în cazanul de fierbere. Se reia procesul de distilare și se continuă astfel până se termină toată compoziția.
Unde se depozitează țuica de prune?
Țuica de prune nu se va lăsa în vase descoperite, pentru a nu-și pierde din tărie. Se ia din vasul de colectare și se toarnă în damigene – se amestecă țuica de prune obținută din același cazan pentru că, la început, după ce se înlătură primul litru de alcool, se obține o concentrație mai mare, după care concentrația scade treptat. Se amestecă, se lasă să se răcească și se pune în butoaie de dud sau stejar ori în damigene și se astupă bine cu dopuri de cauciuc.
Lemnul de dud este cel mai indicat pentru butoaiele în care se păstrează țuica, pentru că îi va da acesteia o culoare gălbuie, plăcută și un gust deosebit, mai ales dacă se lasă în acestea, la maturare, minim doi ani.
Ce beneficii are țuica pentru sanatate?
Tuica de prune este un adevarat medicament! Conditia: sa fie consumata moderat.
Femeilor le este recomandat să consume un pahar de 40 ml într-o zi, în timp ce bărbaţilor li se recomandă un pahar de 50 ml. În plus, pentru ca ţuica de prună să aibă aceste beneficii pentru sănătate trebuie să fie realizată în mod natural şi nu luată din comerţ.
Creste viteza de producere a hemoglobinei si a hematiilor si are un continut bogat de fier; Un alt efect pe care il are palinca fiarta e acela ca are proprietatea de a curata depunerile de colesterol de pe artere; Tot in caz de raceala, palinca mai poate fi folosita si pe post de solutie pentru frectie.
Tuica de prune, chiar si fiarta, nu-si pierde sau degradeaza constituentii, are calitatea de a regla functiile hepatice datorita continutului bogat de vitamine A, B, C, D1 si D2 usor de asimilat.
Cel mai recomandat este ca tuica de prune sa se bea ca aperitiv cu 10-15 minute inainte de masa, in acest fel avand efect maxim. Daca se bea tuica inainte de masa, nu se mai consuma apoi nicio bautura.
